Arhivă

Arhivă pentru septembrie 2009

Curăţenie pe birou. Ziua a III-a

30 septembrie 2009 109 comentarii

Astăzi dimineaţă m-am trezit în miros de levănţică. De la lenjeria de pat din dormitor. Că m-am împăcat cu nevasta. Sau ea s-a împăcat cu mine.  Sau mai bine zis m-a iertat. Nu ştiu cu ce-am greşit, dar important e că ea m-a iertat. De asta o iubesc. Câteodată.
În casă e o linişte de nu se aude nici musca. Chiar de-ar fi fost vreuna, sigur s-ar fi sinucis de la mirosul de levănţică. Încerc să profit de ocazie şi mă foiesc, mă întorc de pe-o parte pe alta, trag pătura pe ochi, poate, poate reuşesc să mai pişc vreo oră de somn. Ţi-ai găsit. Deşi sunt perfect lucid, pentru că nu am exagerat cu berea în ziua anterioară, vezica mea e de altă părere. E musai să mă duc la baie. Mă scurg din pat, iau târlicii în picioare, şi, pe drumul spre toaletă, îmi fac planul de bătaie pe ziua în curs.

Citeşte mai departe…

Curăţenie pe birou. Ziua a II-a

29 septembrie 2009 63 comentarii

M-am trezit. Arunc un ochi adormit, ăla stângul, spre locul unde-ar fi trebuit să fie ceasul şi dau de soare. Închid ochiul şi mă gândesc. Dormitorul nostru are ferestre spre apus. Deci ori e seară, ori nu sunt acasă. Acasă eram. În sufragerie. Ghemuit în locul unde canapeaua face unghi drept. De 90 de grade. Nu, nu Celsius. Încerc să mă răsucesc şi să-mi trag pătura peste ochi. Nu dau de nicio pătură. Doar de-o chestie blănoasă. Săraca nevastă, îmi zic, i s-a făcut milă de mine şi m-a învelit cu cerga ceea miţoasă de ne-a dat-o bunică-mea, la pomana de  7 ani a bunicului Ion. 7 ani de când s-o dus pe ceea lume. Doamne, ce mai trece timpul. Dar parcă aia era un pic mai aspră. Aud un mârâit. Deschid celălalt ochi. Că primul a intrat în grevă, mi-a spus că-şi dă demisia dacă mai fac mişto de el şi-i dau fotoni la micul dejun. Desluşesc trei măsline şi-o căpşună aranjate strategic pe o vată de zahăr pe băţ. De când vata pe băţ mârâie? Şi cine e tâmpitul care a făcut combinaţia asta de măsline şi vată de zahăr? Hai, căpşunile mai merg. Dar măsline?! Propun o mărire de salariu pentru ochiul stâng, iese şi ăsta din grevă, dar numai după ce îi promit că o să-i dau şi bonuri de masă şi reuşesc să focalizez. Şi recunosc bestia familiei. Maxi, aşa-l cheamă. Închipuţi-vă un om matur, de vreun metru nouăzeci, încercând să se învelească cu un bichon de 3 kile juma’.
Încerc să-l conving, precum nevastă-mea încerca deunăzi cu copiii, de rolul apei în igiena personală şi de ce căpşunile nu sunt bune pentru spălatul pe ochi. Renunţă într-un final să mă mai lingă pe faţă (pesemne nu i-a priit gustul pe care îl am de dimineaţă) şi începe să latre la reptilele din mijlocul sufrageriei. Între timp, ochii se hotărăsc că e mult mai productivă munca în echipă şi-mi dezvăluie mormanul de cabluri care enervau bichonul.

Citeşte mai departe…

Curăţenie pe birou. Ziua I

28 septembrie 2009 75 comentarii

Mă pune naiba să-i zic nevestei  vineri:

– Dragă (nu, nu o cheamă Draga, aşa o alint eu), să ştii că eu la birou nu prea mai am de lucru, bagă aştia de seamă că trag mâţu’ de coadă şi le vine vreo idee să-mi desfiinţeze postul şi din şomaj nu-mi mai rămân şi bani de bere şi ţigări. Aşa că  am hotărât să-mi iau concediu o săptămână, nu mai mult, că pe urmă se prind că merge treaba şi fără mine şi ajungem iar la situaţia anterioară (aia cu trasu’ mâţului de coadă, idei preconcepute ş.a.m.d., deci fără bere şi ţigări) şi poate se mai strâng  ceva hârtii pe biroul de la serviciu, ca să am material să mă fac că lucrez când mă întorc la muncă. Şi-n astă săptămână să stau acasă, să mă odihnesc, că am obosit de atâta teatru la birou.

– Cum zici tu, dragă, mi-a răspuns ea.

Ce nevastă înţelegătoare am, mi-am zis în gând, fără să mă gîndesc nicio clipă şi fără să fac nicio legătură între toate situaţiile în care nevasta îmi răspundea cu o propoziţie simplă, doar pentru a avea timp să rumege problema în linişte şi să dezvolte scenarii măreţe, în care, bineînţeles, subsemnatul este actorul principal (ultima dată când s-a întâmplat chestia asta am reuşit să văruiesc apartamentul şi să pun parchet. Că cică sunt băiet priceput, de ce să mai dăm bani şi la meseriaşi). Deja mă gândeam la ieşirile cu băieţii la o bere, la configurarea şi compilarea kernel-ului ăla de linux de la serverul de pe balcon, la jocurile alea pe care nu am apucat să le instalez pe calculator darămite să mă joc cu ele, la trezitul din somn la orele 10-11 dimineaţa etc. Dar deh, nu mă vindec niciodată. Citeşte mai departe…

Zazi. Episodul II. Zazi şi Pisu-pis

27 septembrie 2009 177 comentarii

Nu ştiu cum s-a întâmplat, da’ într-un timp, numărul lui de telefon diferea doar cu o cifră de cel al informaţiilor CFR. S-a rugat el degeaba la poştă să i-l schimbe, că ăia o tot tărăgănau cu răspunsul, aşa că devenea -pe timp ce trecea- din ce în ce mai nervos, mai ales când era trezit noaptea. De regulă, le răspunde ţâfnos, cum i-i felu’, da’ odată s-a nimerit ca solicitantul să-l întrebe ceva de un tren al cărui rută o cunoştea, el fiind navetist vechi; în loc să se oţărască la el, ca de obicei, i-a dat toate informaţiile cerute. Abia când a închis telefonul a realizat pe ce mină de aur pusese mâna, aşa că a început să-şi ia menirea în serios. Suna unu’ şi întreba de trenul Paşcani-Iaşi, el îl îndruma mai ceva ca un dispecer supercalificat. Voia una să afle ce legătură are, la Tecuci, cu trenul Bucureşti-Suceava, o îndruma cu extremă bunăvoinţă. Ba, de la un timp, adopta chiar şi vocea aceea nazală, uşor cântată, profesionistă, cum auzise el că foloseşte tipa aia care face anunţurile în megafonul gării. Uneori consulta “Mersul Trenurilor”, alteori le spunea din memorie, iar când nu ştia, făcea presupuneri sau inventa de-a dreptul. Se pensionase şi îşi găsise omu’ ocupaţie. Cum el nu face nimic doar pe jumătate sau de mântuială, începuse să doarmă cu telefonul tras lângă pat, ca să fie prompt şi operativ, să n-aştepte lumea ca-n gară!

Mai departe aici.

Zazi. Episodul I. Cascadoru’

25 septembrie 2009 50 comentarii

Pentru variaţie, ca să nu mă plictisesc pasămite, acum sunt bonă pentru Mihai. Cum de pot să scriu totuşi, cu el pe cap?! Simplu, l-am plasat lu’ unchi-miu, care are casa lipită de a mea. Sau viţăvercea…
Tocmai mă întorc de-acolo, unde am fost în verificare, că nu prea te poţi bizui pe un om de o anumită vârstă, care mai ai are, pe deasupra, şi “darul suptului”, cum zice Creangă, iar acum are o treabă să-şi golească butoaiele, că urmează să le umple cu vinu’ ăl’ nou, de anu’ ăsta. Complicat!…

Mişulică al meu e prins într-o acţiune foarte solicitantă: “vânează” melcii din grădină şi-i înşiruie pe pervazul ferestrei, iar Zazi (nu râde, aşa îl cheamă!) are sarcina de a-i păzi să nu fugă.
Pe unchi-miu îl mai ştie lumea şi sub numele de “Cascadorul râsului”. De ce? Poate pentru că…

Citeşte mai departe…

Îmbunătăţiri

23 septembrie 2009 302 comentarii

De acum, puteţi să includeţi toate emoticoanele de pe yahoo messenger.  winking
De asemenea, puteţi să răspundeţi unuia dintre comentatori doar apăsând butonul Reply  Răspunde autorului comentariului Răspundeţi din dreptul comentariului acestuia.
Dacă mai aveţi idei de îmbunătăţire a interfeţei blogului sindicatului nu ezitaţi să le postaţi aici. Citeşte mai departe…

Editarea comentariilor

20 septembrie 2009 55 comentarii

V-am promis, aşa că mă ţin de cuvânt. De acum puteţi să vă editaţi propriile comentarii în limita a 2 10 minute. Facilitatea de a vă edita comentariile este în teste, aşa că vă rog, dacă aveţi propuneri, sugestii şi reclamaţii, să le spuneţi aici.

Anunţuri importante de la departamentul AiTi

19 septembrie 2009 179 comentarii

M-am întors. Credeaţi că scăpaţi de mine aşa uşor?

În primul rând vreau să-i mulţumesc şeleveceleimi-a întors cu posteriorul în sus a avut grija de stabilimentul sindicatului (între noi fie spus, cre’ că fata asta nu are unde dormi, de asta îşi face veacul pe aici).

În al doilea rând vreau să-i urez oficial Baronului Cotcodac şi regelui cotcodacilor Florian un călduros „Bine ai revenit Majestate!”. Dar ai grijă cu tăria. Că pe urmă nu mai ştii pe unde dormi. Şi observ că, odată cu revenirea rigăi, s-a întors şi puiuţul de yeonsaeng. @Şlvc, ţie asta nu-ţi spune nimic?

În al treilea rând le urez un „Bine c-aţi venit!” noilor membri de sindicat N.A. şi silence. @Silence, pune mâna şi te îmbracă pentru că nu se face să umbli în „gravatarul gol” prin clădirea sindicatului.

Şi acum anunţurile importante. Citeşte mai departe…

Departamentul de Stat la Taclale III

18 septembrie 2009 42 comentarii

O melodie pentru dom’ Ministru Interimar de Interne, titularul blogului, care ne găzduieşte, cu un zâmbet înţelegător în colţul gurii; titularu’, nu blogu’!…

gabin!

Când ai impresia că lupta sindicală nu mai are rost, când eşti trist sau obo, dă click …

aici

… sau aci

sau, dacă vă place să călătoriţi, măcar în gând…

haideţi cu mine

Avizier

18 septembrie 2009 Fără comentarii

I. LISTA MEMBRILOR SCDC ( În ordine alfabetică, măi, nu vă înfoiaţi la mine!)
1.Andrei B.

2. Agent Dublu Ioana (ADI)
3. ceapa.nova
4. Ciprian Adultu’
5. cosânzeana
6. delly
7. FBRonnie
8. 4mall (agent cvadruplu)
9. King Florian
10. Laura

11. M3bis
12. MifTy
13. Moroi
14. negulete
15bis. N.A.
16. pepe
17. sebra
18. silence
19. Sinzi
20. Sogunu
21. Stefu (câinele roşu)
22. Şi-la-vară-cald.
23. Xael (Şamanu’ )
24. yeonsaeng Citeşte mai departe…