Cotcodacii

O producţie Daily Cotcodac, 220.ro şi cristealizari.com.

Julius şi Pircă

Observăm în ultima vreme că tot mai multă lume se ia de Hugh Jackman. Nu, nu pentru că ar fi oripilat publicul feminin apărând în vreun film cu cămaşa pe el – asta practic e imposibil, chiar dacă l-ar juca pe Einstein tot ar găsi regizorul câteva scene în care eroul să-şi rupă hainele de pe el şi să dea cu ele de pământ: “Futu-i mama mă-sii, trebuia să înlocuiesc derivatele parţiale cu corespondentele lor din varietatea curbată! Bou mai sunt”. Motivul este că Hugh Jackman a fost declarat cel mai sexy bărbat din lume, iar femeile l-au indicat în cea mai mare proporţie drept bărbatul cu care şi-ar înşela partenerul (de fapt, asta s-a întâmplat în 2008; în 2009, cel mai sexy bărbat din lume a fost votat Johnny Depp, dar de ăsta n-ai cum să te iei, e ca şi cum te-ai lua de Biserică sau Armată). Sincer, noi nu vedem rostul acestei mişcări anti-Hugh Jackman, şi vom arăta imediat şi de ce.

Citeşte mai departe…

Pentru ca lumina sărbătorilor pascale, dar mai ales kilogramele de drob şi cârnaţi să vă intre mai uşor în suflet, am decis să vă ajutăm să râdeţi şi în aceste zile, când televiziunile sunt decise să readucă în suflete tristeţea difuzând doar Divertis şi Mondenii. Din păcate, tot ce am putut produce e un articol cu poante ieftine legate de SMS-urile de Paşti. Nu toate SMS-urile comentate în cele ce urmează au fost primite de autor de-a lungul timpului (acum, câţi prieteni cretini poate să aibă un om?); unele sunt luate de pe net.

Continuarea pe Daily Cotcodac…

Gabi

Ceva de genul ăsta am făcut eu azi. Singura diferenţă era că nu aveam cască. Aaa.. şi eram unul singur.

Acum sunt OUT. La o bere, desigur!

de aici…

Ideea de baza a jocului: fiecare jucator trebuie sa ghiceasca, sa intuiasca in urma indiciilor primite numarul pe care l-a ales partenerul de joc.

Numarul minim de jucatori : 2

Cand numarul este mai mare de 2, jocul se joaca in lant, de genul: A ghiceste numarul lui B, B ghiceste numarul lui C, C pe al lui D si … Z lui A. Pentru ca jucatorul A sa primeasca indicii de la B trebuie sa zica un numar la ghici sau rezultatul unui rationament riguros (cum il duce mintea).

 Reguli: Numarul trebuie sa fie format din 4 cifre, toate distincte intre ele si prima cifra sa nu fie 0 (zero). Dupa ce primeste indiciul de la celalalt jucator, vine randul celui de al doilea jucator sa zica un numar si primul sa ii ofere indicii.

 Indiciile care pot fi oferite:

1)    0 (zero) – daca cel putin o cifra din numarul zis de jucatorul A are aceeasi pozitie in numarul stabilit la inceputul jocului de jucatorul B.

 De ex., B alege numarul 1235 (cel pe care il tine secret si pe care trebuie sa-l ghiceasca jucatorul A.). Jucatorul A spune numarul 1789. In acest caz cifra 1 se regaseste in aceeasi pozitie ca in 1235 si va primi indiciul 0.

 2)    X (ics) – daca cel putin o cifra din numarul zis de jucatorul A se regaseste in numarul stabilit de B, dar in alta pozitie, are alt rang

 Pe acelasi ex: 1235. Daca A spune 7819, B ii ofera indiciul X.

 3)      Daca cele doua numere nu au nicio cifra in comun i se ofera indiciul NIMIC.

 Daca au mai mult de doua cifre in comun, indiciul NU se ofera in functie de ordinea literelor. (Altfel, jocul ar fi prea usor! J)

 Exemplu:

Pentru 1235 daca i se spune numarul 1346, se va oferi indiciul: un zero (o ) si un ics (x)

Pentru 1235 daca i se spune numarul 1253 , se va oferi indiciul: doi de 0 si doi de X , pentru 2185 indiciul: un zero si doi icsi..

Pentru 1235 daca i se spune numarul 1235, jocul se termina intrucat numarul a fost ghicit/intuit si cel care a oferit numarul castiga.

 Daca se joaca in mai mult de 2, cel caruia i se ghiceste/intuieste numarul este eliminat din joc si castiga cel caruia nimeni nu i-a dibuit numarul stabilit la inceput.

 Se pleaca de la premisa ca toti jucatorii sunt fairplay si nu schimba numarul pe parcurs si nici nu ofera indicii gresite. Oricum toate acestea pot fi verificate, reluand pasii jocului

PS. Daca aveti idee cum se numeste jocul, spuneti.

              Cum nu stiti cine e Mitica?

              E insurat cu Eleftereasca, sora lui Protopopescu din Libertatii 11. S-a tinut dumneai si cu Lefterescu si cu Pripingescu si cu Ionescu si cu Julius Constantinescu… si cu cine nu. Dar a dat peste ea norocul cand s-a maritat cu Colonelul Mucenic.

             Era cam rupt de realitati sarmanul. Acum s-a trezit ca nevasta-sa i-a bagat in casa si doi copii. Ea zice ca sunt ai sora-sii a mica, de a murit de vanturi, dar lumea vorbeste altceva, cum ca ar fi chiar ai ei. Unul avut cu doftorul vitirinar, Vitelaru si pe copchila cea mica cu factorul postal, baiatul lui Curieratu.

            Si Colonelului Mitica ce i-o fi venit, a umblat Gherghinita dupa el doi ani, i-a trimis 214 de scrisori cat a fost pe front. El nu i-a raspuns macar la una. Nu o iubea si vroia sa fie cinstit cu ea. S-a dus sarmana la manastire cand o vazut ca el nu ii da niciun semn, acum e maica stareta si toti o vorbesc de bine. Mai vine din cand in cand cu martisoare pentru copii sora-sii sau cu cate o icoana sa o daruiasca bunica-sii.

             Mitica se lauda ca s-a insurat din printzip. Vrea si copii, dar nu stie de ce ar trebui sa ii aiba? De unde nevoia asta de a avea copii. Daca era vreun boier avut, se intelegea ca e doritor sa aiba cui sa-i lase averea, loturile, galbenii din Cracovia, dar asa?

             Mi-am amintit de Mitica cand l-am vazut pe Laptariei azi in mana cu un sirag de mucenici, unsi cu miere si presarati cu mac. I-a luat de la brutaria lui Mache pesemne, amicul sau din copilarie, al ciunt de un brat, de cand i l-o insfacat masina de impletit colaci pentru capete.

            Si va zisei asa sa stiti si voi, ca l-am vazut azi pe Mitica.

- Câţi ani ai, Ioane?
- 5o…
- Da’ arăţi bine pentru 5o de ani.
- Păi nu, că eu am numai vreo treizeci, restul de douăzeci îi am datorie la bancă…

În urma presiunilor exercitate de cititoarele DC, Julius a cedat …nervos şi, susţinut, aşa cum se cuvine, de trei dintre cei mai activi scriitori de pe Daily Cotcodac, a hotărât ca, în săptămâna următoare, să scrie numai texte din care să rezulte că femeile sunt bune şi bărbaţii niţel cam porci, asumându-şi toate riscurile, inclusiv comentariile de genul: “Sigur vrei tu ceva…”.

Având în vedere că Julius nu e însurat, îl credem în stare. În stare să scrie.

Noi, membrii sindicatului, îi spunem doar atât. Dacă exerciţiul acesta de literatură SF nu îi reuşeşte, să se întoarcă la pamfletele şi aroganţele de zi cu zi.

Personal, le doresc cititoarelor de pe Daily Cotcodac şi, mai ales, sindicalistelor o primăvară frumoasă şi însorită.

Şi încă ceva, total off-topic. Sindicalişti, a început RoBlogFest-ul! Bănuiesc că nu trebuie să vă mai spun pe cine votăm anul ăsta. Votăm Daily Cotcodac. Să nu ne sabotăm singuri şi să ne pierdem obiectul de activitate. Link-ul îl găsiţi aici.

             Înainte de a-şi vinde sufletul, Strigoiţa era şi ea oamă ca toate celelalte femei care tânjesc după puţin mai multă atenţie măcar în zilele ce vestesc primăvara. Adora să primească mărţişoare de la prieteni, cadouri înfofolite în ambalaj strălucitor cu imprimeuri florale şi felicitări deja editate cu mesaje drăguţe de 8 Martie.

              Deşi nu mai are acelaşi suflet primăvăratec ca odinioară, Strigoiţa încă îşi mai aminteşte de cel mai frumos cadou primit vreodată de 8 Martie, un ghiveci gol în care să-şi poată planta orice floare îi place ei şi o coală albă A4 pe care să-şi noteze frumoase cuvinte de iubire. Probabil orice femeie este invidioasă pe un astfel de cadou.

               Toate acestea au rămas doar amintirile unei pământence, căci un incident nefericit a integrat-o pe oama noastră în alte dimensiuni. A ajuns la curtea unui prinţ fandosit, Scaraotki, de care s-a îndrăgostit nespus de mult. Dar prinţul a considerat că înainte de a face pasul spre căsătorie el trebuie mai întâi să testeze defectele logodnicei sale. A picat cu brio testul şi a fost trimisă înapoi printre pământeni, găsită prin pustiuri de un gropar cu chef de şagă şi apoi civilizată de un măgăruş şod care numaidecât s-a îndrăgostit de ea. V-am zis acum numai finalul de poveste, cât s-a trăit până acum, dar cum a ajuns ea tocmai la curtea acelui prinţ învolburat abia de acum vom relata.

               Încă de mică, Strigoiţica se îndeletnicise cu furatul lucrurilor de prin casă, de pe la apropiaţi, mai târziu ale colegilor, iubiţilor sau pensionarilor din oraş. Prima şi prima dată a furat linguriţa de argint de la prima împărtăşanie. Avea un gust plăcut licoarea care i se dădu. Apoi a furat maşinuţele vărului ei, o poşetă a surorii ei, o cutie de ciocolată din raftul unui magazin, două  mărţişoare din pieptul învăţătoarei sale, un ceas cu o curea subţire roz de la mâna şefei de promoţie din gimnaziu, două fiţuici, un inel de logodnă de pe degetul celei mai bune prietene şi lista este destul de încăpătoare. Tot ce îi lipsea devenea imediat un obiect atractiv de a fi şterpelit.

                Neoficial se spune că şi din iad a fost dată afară cică pentru că ar fi furat cheia de la cramele lui Scaraotki, dar proprietarul nu a depus plângere impotriva ei, mai mult de ruşine decât pentru că şi lui îi era simpatică drăcoaica mereu agitată şi pusă pe hoţomănii.

                Dispariţia ei a survenit accidental în timp ce încerca să sustragă diverse lucruri din gospodăria unei madam doctor. Tocmai înşfăcase un polonic, o brichetă şi două pahare de cristal. În timp ce încerca să iasă pe geam zăreşte pe măsuţă o poşetă neagră din piele cu catarame strălucitoare. Se întoarse în încăpere şi începu să golească poşeta de lucrurile care îi erau clar nefolositoare: un pachet de ţigări, o ramă foto digitală, un pachet de gume, un aparat de ras, un tub de cremă epilatoare, două mărţişoare, o cruciuliţă din lemn şi două telefoane mobile. Puse înăuntru polonicul şi toate cele pe care le luase din casă şi ieşi pe fereastra ce dădea spre grădina. Proprietarul locuinţei amenajase un mic părculeţ pe care îl populase cu diverse specii de animăluţe: un arici ghebos, un porc de guineea, doi şobolani verzi, o iguană violet, un pui de găină,  o zebruţă, o piranha ierbivoră, un măgăruş, o pisică de dormeză, un papagal auriu, un şarpe de scorbură şi două pupeze.

               În graba ei, Strigoiţa a călcat peste bietul arici şi doi ţepi i-au intrat în călcâie. Ariciul provenea dintr-o specie aparte de erinaceide îmbufnate şi când i se punea pata pe câte vreunul sau simţea pericolul, în ţepi se secreta o doză ridicată de venin capabilă să ucidă un taur în numai 4 ore.

                Strigoiţa merse la spital, dar cam degeaba. Ambele picioare îi fuseseră amputate şi în cele din urmă muri cu stetoscopul strălucitor al doctorului dosit în mânecă.

                A ajuns în rai prima dată, dar imediat a fost izgonită când unul dintre arhangheli a constatat că a dispărut ultimul fruct din mărul din mijlocul grădinii. Strigoiţa pe drept cuvânt a spus că nu este ea vinovată, că mărul de fapt a căzut din pom după ce o pasăre grasă s-a aşezat pe ramură, dar nu a fost crezută.

               Vestea ei a ajuns până în celălalt tărâm şi însuşi prinţul întunecat a organizat primirea ei în regat. A strigoificat-o si luat-o aproape de el, fermecat de istorisirile ei despre cât de naivi sunt pământenii.

               Printre oameni ar trebui sa stea circa 6 ani timp in care la perioade regulate de cate 5 luni se intoarce inapoi la regat pentru a dovedi printului ca este o strigoita de incredere.

Nota lui Ardelin: Legenda a fost publicata la cererii  regelui cotcodac Florian, un iubitor al literaturii de specialitate despre draconizari, demonizari, strigoificari. Acesta  a fost intrigat de cunostintele mele vaste despre tot ce se petrece peste tot si cu orisicine.